Și la propriu, și la figurat. Scris și regizat de Ruben Östlund, lungmetrajul „Triangle of Sadness” este o paradă de clișee, deșertăciuni și păcate. Plus citate, foarte multe citate. E o comedie neagră, la care râzi ca să nu plângi, reacționezi vocal chiar dacă ești într-o sală de cinema. Cel puțin eu așa am făcut. M-am trezit că răspund tare în locul personajelor și exclam la anumite cadre. Iertare, dar nu cred să mă fi auzit în corul de hohote. Scenariul te ia pe sus, efectiv n-am simțit cum au trecut cele aproape două ore și jumătate cât ține filmul. Dacă nu l-ați văzut încă, pe scurt, subiectul este următorul: după un Fashion Week de pomină, o manechină-influencer și un model masculin sunt invitați en couple într-o croazieră de lux. În timp ce echipajul de pe iaht nu mai știe cum să satisfacă pretențiile oaspeților miliardari, cina de gală oferită de căpitan este compromisă pe rând de beție, furtună, preaplin. Iar răul nu vine doar de la mare.
Oare cine este căpitanul?
„Ieftin și happy” vs. „bogat și grumpy”
Filmul câștigător de Palme d’Or la Cannes 2022 e aur curat mai ales în vremurile pe care le trăim. Îți aruncă în față tot adevărul despre noi, oamenii. Ăia 8 miliarde deja. Suntem răi, ipocriți, mincinoși, ne lăudăm cu nimicuri. Vrem să facem mulți bani și uităm esența vieții. Bogați și săraci, când vine peste noi potopul suntem în aceeași oală. Era cât pe ce să scriu smoală și nu eram departe de adevăr. Citeam că filmările au fost întrerupte de două ori din cauza pandemiei și mă gândeam cum totul se leagă într-o bizară coincidență. Filmul s-a lansat la fix cât să ne aducă aminte că nu suntem zmei. Mai știți când prin 2020 dădeam lecții de smerenie și cumpătare, eram mici, umili și mereu acasă? Sau cum ne-a măcinat frica de război câteva zile, săptămâni, poate luni, ca aproape un an mai târziu să ne obișnuim și să ne vedem de ale noastre drame mici. Ne-am schimbat în „noua normalitate”?
Tu ai nevoie de botox ca să fii fericit(ă)?
Special m-am uitat cum au tradus francezii titlul „Triangle of Sadness”. I-au zis „Sans filtre” / „Fără filtru” și bine au făcut. Exagerările sunt acolo, contrastele la fel. Opulența și frecatul punții. Sila, voma și nodul în gât de foame. Ipocriza, glumele prostești și autoironia. Jocul de putere. Lupta de clasă. Oligarhul rus și americanul marxist. Regizorul Ruben Östlund le-a pus bine împreună într-un „triunghi al tristeții” în care ne regăsim cu toții. Deși îl vedem pe „Ulise” în câteva cadre din film, să știți că, de fapt, „Împăratul e gol”, „Gargantua și Pantagruel” își fac de cap, iar „Împăratul Muștelor” a pus din nou stăpânire pe insula refugiaților.
Știți reclama cu <opulence i has it>?
Charlbi Dean Kriek și Harris Dickinson, Yaya și Carl. Modelul Charlbi Dean Kriek a murit fulgerător, la scurt timp după succesul „Triangle of Sadness” la Cannes
„Triangle of Sadness”, acum la cinema
Eu l-am vânat încă de la Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest, dar biletele s-au epuizat cu viteza luminii la toate proiecțiile speciale, așa că abia am așteptat să ruleze „Triangle of Sadness” multe zile bune în cinematografe. L-am văzut la Cinema Muzeul Țăranului, cu sala aproape plină. E în program la mai multe cinematografe din București și din țară. Găsiți aici, pe site-ul Independența Film, locurile și orașele unde rulează acum. E musai să-l vedeți. În final, să dăm niștre credite: „Triangle of Sadness” – Directed by Ruben Östlund, Written by Ruben Östlund, Starring: Harris Dickinson, Charlbi Dean Kriek, Woody Harrelson, Henrik Dorsin, Produced by Philippe Bober, Erik Hemmendorff.
Fotografii: prin Independența Film, pagina de Facebook
Citește și:
1.001 motive să vedeți „Belle”, animația momentului
Les Films de Cannes à Bucarest: Am văzut toată viața la cinema!
“Acum”-ul. “Les plus belles années d’une vie”, un film despre frumusețea prezentă a vieții
One thought on “„Triangle of Sadness”, un film pentru care îți trebuie stomac.”