Mie îmi ies mai bine lucrurile neplănuite. Atunci când mă aștept să fie grozav, nemaiîntâlnit, fabulos, ce să vezi, nu se întâmplă cum visez. Așa că învăț să mă las purtată de prezent și instinct. Dar să nu vă imaginați că o fac cu mare ușurință. E un pic de chin la mijloc, că, dacă n-ar fi, nu s-ar povesti. Vineri, de exemplu, m-am gândit și răzgândit de trei ori până să ies din casă și să merg, dom’le, la cinema. Am luat decizia cu o oră înainte să înceapă filmul la auzul veștii „de luni se în...