Dacă stau bine și mă gândesc, oamenii sunt fix ca merele. De mai multe soiuri. Iar Andrei Conțiu e categoric din soiul ăla bun. Iubește natura și tot ce-i viu, se reinventează constant, e informatician de ani buni și agricultor pasionat dintotdeauna. Până să aibă pe mână o livadă de 20 de hectare, a fost grădinar amator – “la nivel de balcon și ghiveci”, ca să-l citez, și un serios “stăpân” de pești în acvariu.
“Am trecut prin Politehnică, m-am mutat la ASE, la Cibernetică, însă pasiunea mea pentru natură nu s-a stins niciodată. A mers în paralel. În clasele mici și la liceu, aveam cele mai mari note la științele vieții, îmi place tare mult acvaristica, am aplicat și acolo niște principii ale naturii, și mereu plănuiesc experimente bio.”
Nu s-a întâlnit Andrei cu peștișorul de aur, dar nașii lui și ai soției sale Mihaela, i-au îndeplinit cea mai mare dorință. I-au dat în grijă sute de meri și l-au invitat să rodească bucata lor de pământ bun de la Cetățeni, Argeș. Se întâmpla pe la sfârșitul lui 2015, când familia Conțiu a zis da provocării și-a început să bată mai des drumul de la Capitală spre Argeș: “Nașii noștri, Mihai și Maia Grigorescu, își retrocedaseră pământurile. Iar nașul, arhitect de profesie, voia să redea locului un suflu nou. Cum sunt în vârstă, au apelat la noi să-i ajutăm. Inițial eu m-am codit, vin din informatică, n-aveam experiență, dar am zis, hai să încerc! Mi-a plăcut că ne-am potrivit și pe idei. Înclinațiile mele pentru corectitudinea față de sol și prezervarea diversității existau și în planurile lor”.
Iubirea lui Andrei pentru pământ a crescut și mai mult când părinții lui, orășeni de generații bune, au lăsat Bucureștiul pentru o casă faină și o curte mare în frumosul Ardeal, la Sălaj.
Iarna
Cum nu s-au contrazis cu nașii pe proiecte, au trecut la treabă. Era final de toamnă, așa că primul pas a fost să construiască o seră de tip walipini, o seră îngropată în pământ, în care poți recolta fructe și legume toată iarna. “Am ales să plantăm roșii. Nu de alta, dar atrag cel mai mult grădinarul prin diversitatea de soiuri și țin minte că am pus atunci vreo 12-15 feluri, ca să vedem ce ne place mai mult.”
Nu știu dacă ați fost vreodată curioși să vedeți câte roșii există, dar eu, până să povestesc cu Andrei și Mihaela, habar n-aveam ce fantastică e roșia. O exotică liană care poate să crească, la o adică, până la cer dacă nu-i determinată. În plus, denumirile roșiilor sunt la fel de atrăgătoare precum gustul. Thar’s Royal Gift, Prunișoare, Neagră de Crimeea, Neagră de Moldova, Roșie Uriașă Românească, Cherry Ghost, Cherry Chinezești, Grappolini, Tigerella, Inimă de Bou, și câte și mai câte. Lista cu soiurile e aproape fără de sfârșit.
“Există o răbufnire a vieții în natură, primăvara – vara. Și un ciclu de retragere și de odihnă. Nu e nimic trist în sezonul toamnă-iarnă. În niciun caz”, Andrei Conțiu, Dealul cu Soare.
Primăvara
Nici bine nu s-au bucurat de bunătate de roșii, că a și început campania de primăvară, doar într-o grădină treaba nu se termină niciodată. Mai ales una cu sute de meri în șase soiuri – cea mai mare parte sunt Ionatan, apoi Crețesc (un măr mai mult folosit la suc, marmeladă, ori pectină), Renet, Starkrimson sau Bot de Iepure – tot soi american ca și Ionatanul, Golden și mai există un măr văratec rătăcit și sunt merele cele mai bune pentru că sunt primele pe care le guști până se coc restul fructelor zemoase.
Cred că vă imaginați deja că primăvara în livada de la Cetățeni e un paradis. Chiar dacă floarea de măr nu-i așa deasă, lângă meri se dau în spectacol corcodușii. “E frumos! Îi privim de sus și ne îmbată”, îmi șoptește Mihaela complice, în timp ce îl roagă pe Andrei să nu dea nume fiecărui măr pe care-l culege.
“E drept că mă uită Dumnezeu în livadă. E muncă, dar și multă observație. Uneori îmi și notez lucruri, dar sunt momente în care privesc și sunt prezent, nu fac neapărat ceva. Mă descalț și, recunosc, uneori, mai îmbrățișez câte un copac”. Și e sfatul pe care Andrei îl dă tuturor celor care ajung la Dealul cu Soare. “Culegeți mere, dar, înainte, îmbrățișați pomul și mulțumiți-i. Cred că e un gest care chiar contează”.
Dealul cu Soare este numele de scenă, pe care Andrei și Mihaela l-au dat locului rodnic de la Cetățeni. Există și o firmă, firește. Dar pentru că își doreau să relaționeze cu oamenii și să crească o comunitate au lansat evenimentele de tipul You pick și o pagină de Facebook, unde Andrei povestește cu patos despre pasiunea lui de-o viață. Intrați AICI să citiți și să aflați ce și cum se întâmplă la Dealul cu Soare. Vă spun de pe acum că nu sunt de ratat, în 2019, culesul de zmeură și “măruiala”, culesul de mere. Se lasă cu distracție, o porție ca lumea de aer curat și burți pline de fructe sănătoase. “Plantația de zmeură nu este stropită cu nimic, așa că e vizitată de insecte. Orice muscă, gâză, păianjen are casă acolo. Le și spunem oaspeților care vin să culeagă, vedeți că o să împărțiți ziua cu multe de insecte. Prezența lor îți spune cât de curat e zmeurișul”.
În evenimentele You pick, un rol important îl are și Mihaela. Face un ceaun de mâncare delicioasă pentru musafirii culegători și organizează o piață cu tot ce crește prin grădina însorită: roșii, castraveți, ceapă, morcovi, verdețuri, sfeclă, cartofi, ș.a.m.d. Și pentru că suntem încă la capitolul primăvară, să știți că Mihaela coase ii cu semne românești așa de faine încât ajung la expoziții precum IA Aievea de la Sibiu.
Vara
Dar să ne întoarcem la Cetățeni, unde în peisajul verde sunt deja roșiile, zmeura, o grădină plină de zarzavaruri care mai de care. Pentru Andrei, natura e cel mai bun profesor. Ea te învață cum să-i folosești mecanismele ca să ajungi la recolta pe care ți-o dorești. “Nu vii tu om și hotărăști că e mai bine cum faci tu. Nu păcălești natura. Nu faci orice porcărie numai ca să-ți susții un obiectiv financiar. Producția de masă e o abordare greșită. Stricăm pământul și o să ajungem să nu mai scoatem mâncare și să distrugem tot echilibrul ecologic”. Așa s-a gândit să facă la Cetățeni un viitor parc de permacultură (agricultură care folosește mecanismele de echilibru natural), să scoată ce-i mai bun din pământul curat, pe care îl respectă. Vrea să aducă la un loc mai multe soiuri, pentru că în natură nu o să vezi rânduri dintr-o singură plantă, apar amestecate și se ajută unele pe altele – iar Andrei nu se grăbește să culeagă rapid roade. Proiectul de permacultură ține oricum vreo 5 ani. “Natura nu face lucrurile de azi pe mâine. Când timpul e mai mare și rezultatul e mai bun”.
Cine muncește pământul e și răsplătit iar Andrei a avut noroc să întâlnească oameni care l-au ajutat să-și prindă bine în rădăcini pasiunea. Familia lui Bebe, care are grijă de gospodăria de la Dealul cu Soare, specialistul în horticultură cu care colaborează și prietenii de la “Semințe cu suflet”. “E un grup de Facebook absolut extraordinar. Oamenii aia chiar sunt îngeri, ei își cultivă legumele și dau semințe mai departe. Fără nicio pretenție. Nu vor bani, nu-ți cer nimic. Organizează o piață de semințe și ți le dau pur și simplu. Legume, fructe, trandafiri, fructe, orice au, dau”.
Toamna
Prima toamnă la Dealul cu Soare s-a dovedit memorabilă pentru Andrei și Mihaela Conțiu. “De vină” nu a fost doar recolta bogată de mere. Abia ce a urmat i-a luat prin surprindere. Totul a început cu o fotografie pe Facebook – un munte de mere bine coapte în prim plan. Au fost mii, zeci de mii de likes și share, inclusiv pe pagina comunității La Blouse Roumaine. “Am pus poza și am scris – mere bune pentru prieteni. Mă gândeam să aduc câteva kilograme amicilor în portbagaj. Și ne-am trezit cu valuri, valuri de mesaje. Vrem! Vrem! Nici nu știam cum să răspundem. A fost nevoie de o logistică. Se adunaseră dintr-un foc vreo 2 tone. Am făcut 3 transporturi, iar în total am vândut atunci 5 tone și jumăte”.
Anul următor, Andrei a pus pe Facebook o poză similară din alt unghi, de data aceasta avea și watermark să se vadă sursa, iar reacția a fost aceeași – a venit o cerere uriașă și au vândut 7,5 tone de mere! Erau mult mai bine organizați, și, pe lângă mere, au adus la București ceapă, dulceață de zmeură, mere și prune uscate, suc bun de mere.
Imaginați-vă că poza virală cu merele de la Dealul cu Soare reapare anual pe te miri ce site-uri, a fost prin Vietnam, chiar și pe conturi din Rusia.
Deși în natură sunt lecții esențiale, Andrei învață și de la specialiști. “Acum citesc și mai multă literatură de specialitate pentru că sunt în anul întâi la horticultură. Deși am ales să studiez la distanță, merg cât pot de des și la zi. Altfel înțelegi lucrurile la curs. Îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai demult. Am profesori extraordinari și o mulțime de lucruri noi de învățat”.
Relația noastră cu hrana cea de toate zilele nu trebuie fie ceva impersonal, ca atunci când mergi în supermarket și iei produsele de pe raft fără să ai habar de unde vin. Iar Andrei face ce spune. Vara asta a muls oile și-a făcut singur, de la zero, brânzeturi. Și nu orice fel, cu alune, în fân, ori cu verdețuri. “Cred că e foarte important să avem o relație cu mâncarea. Fără ea nu supraviețuim. La fel cum au zis și vechii greci, mâncarea să vă fie medicament și medicamentele mâncare. O pastilă de vitamina C nu e același lucru cu vitamina C pe care o iei dintr-un fruct”.
Iarna
Și pentru că interviul cu Andrei și Mihaela s-a petrecut când afară erau sub zero grade, la o ciocolată caldă, o să mă întorc la iarna lor. “Nu mai am un anotimp preferat. Aveam. Era vara, dar nu mai am pentru că am ajuns la concluzia că fiecare anotimp e bun. Multe plante care cresc la noi au nevoie de repaos. Dacă nu ar exista iarna ar muri sau s-ar schimba cu totul. N-am mai avea meri, sunt pentru climat temperat. Iarna e o pauză binemeritată”. O pauză binemeritată pentru plante, dar și pentru Andrei care iubește să facă sport în ger. “Acum ceva vreme am dat de un personaj foarte interesant, nordicul Wim Hof – The Iceman, de la care am învățat cum să iubesc frigul. Recele e ceva terapeutic. Revigorăm niște mecanisme pe care noi le avem deja în corp, dar sunt amorțite pentru că trăim în confort. Ne-a prea înmuiat binele! Omul ăsta are performanțe de cartea recordurilor, a stat în gheață dezbărcat complet fără să i se modifice temperatura corpului.”
Până vine primăvara, Andrei își vede de proiectele care țin de informatica de gestiune, scrie, desenează, face fotografii, citește și frământă pâine cu maia. “Încerc ca tot ceea ce fac să fac cât pot eu de bine. Care-i planul în 2019? Le iau în ritmul naturii. Continui cu facultatea, apoi intru în anul trei de permacultură și e nevoie de niște lucrări specifice, cred că o să mai plantez și noi soiuri. Pământul are dreptul la verde. Vreau să fac mai organizat experimentele cu brânzeturi, chit că trebuie să mulg oile din nou”.
Mihaela și Andrei Conțiu i-au transmis dragostea pentru natură și fiicei lor, Sofia. “Mereu i-am spus cât de important e să iubim tot ce e viu. Chiar și o muscă. Știe că nu există buruieni, sunt doar plante de care nu ai nevoie într-un anumit loc. Dacă e viu are un rost!”
Urmăriți poveștile de la Dealul cu Soare, AICI, pe pagina de Facebook. Și nu uitați să treceți în lista cu obiective pentru 2019 un eveniment You Pick în livada minunată.
Fotografii: prin Dealul cu Soare
Share it! Like it! Love it!
