Știți ce se întâmplă când se întâlnesc, la București, mai mulți oameni pasionați de parcuri și grădini? Vă spun eu. Apare proiectul Parcuri 360, o platformă unde peisagiștii Alexandru Mexi, Diana Culescu, Anca Burcuș, arhitectul Octavian Carabelea, Alina Chiciudean (ea se ocupă de altfel de “verzișori”, adică de bani) și o mână de studenți harnici (Adina Vaideș, Andreea Chiriac, Cornelia Bogdan, Miruna Petrică, Cosmin Oprea) povestesc despre ce-a fost și, mai ales, ce-a mai rămas din parcurile marilor orașe din România. Spre norocul nostru, Alexandru Mexi și Diana Culescu au lansat, recent, și o serie de tururi ghidate în Grădina Cișmigiu. Eu m-am nimerit la primul și vă spun și vouă 10 lucruri noi, pe care le-am aflat despre Cișmigiu. Până să ajungeți la promenadă în cea mai veche grădină publică și să luați la pas parcul bucureștean alături de peisagiști vrednici, e musai să urmăriți AICI pagina de Facebook Parcuri 360. O să vedeți arborii cu alți ochi!
♥ Primul peisagist care s-a ocupat de amenjarea Cișmigiului a fost Karl Wilhelm Meyer, între 1844-1845. Era de origine germană și lucrase multă vreme la curtea imperială de la Viena.
♥ După ce a amenajat parcul Kiseleff, Meyer și-a dat sema că românilor le place foarte mult să bârfească. Așa că a decis să facă în Cișmigiu două alei paralele, care sub o formă sau alta se regăsec și acum, iar pe unde vedem azi spațiu verde exista o alee pe unde oamenii doar se plimbau și cei de pe aleile principale stăteau pe bănci, se holbau la cei din mijloc și puteau să-i bârfească.
♥ Parcul Cișmigiu ar putea să fie mai degrabă o grădină botanică grație arborilor și plantelor diverse pe care le descoperim aici. Probabil nu știați că în parcul bucureștean există chiar și un arbore cu fructe de kaki (fructele portocalii care seamănă cu roșiile și le găsim la supermarket).
♥ Arborii din principalul aliniament valorează 1,1 milioane de euro! Dacă acest aliniament din Cișmigiu ar fi fost oriunde în Franța, deci ar fi fost mai bine întreținut, ar fi valorat 2,6 milioane de euro! La început, în loc de vestiții tei, Cișmigiul a avut ulmi. Aceștia au fost scoși în 1920, când în Europa a apărut boala “moarte ulmilor”.
♥ “Rotonda scriitorilor” a purtat inițial denumirea de „Rondul roman” și nu avea nicio treabă cu scriitorii. Meyer construise în acest spațiu un pavilion de muzică, care a fost dărâmat la începutul secolului XX, iar în locul lui peisagistul Friedrich Rebhun a amenajat un spațiu pe care l-a numit „Rondul roman”. Abia în 1943, când România primește din partea Italiei cele 12 statui reprezentând scriitori români, apare noul spațiu din Cișmigiu – “Rotonda scriitorilor”. Din vegetația inițială, mai regăsim azi doar exemplarele de tisă. Forma lor era conică, dar, pentru că vegetația nu a fost gestionată corect, tisele au acoperit haotic întreg spațiul.
♥ Mesele și scaunele din zona șahiștilor sunt obiecte de arhitectură reciclate de pe șantierele Bucureștiului. Iar coloanele, pergolele din lemn forjat din “Rotonda scriitorilor” au fost preluate de la Palatul Regal.
♥ În grădina Cișmigiu, în dreptul Cetății, mai există câteva bănci foarte-foarte joase, care datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. Sunt singurele bănci originale ale Cișmigiului! Însă, cum nimeni nu a ținut cont că sunt obiecte de patrimoniu, s-a asfaltat fără grijă, drept pentru care băncile vechi par că… s-au scufundat.
♥ Deși azi n-a mai rămas mare lucru din Grădina Japoneză din Cișmigiu, ea i se datorează lui Friedrich Rebhun, un peisagist neamț, cu studii în Elveția și Marea Britanie, care a ajuns întâmplător la București. Aici a primit funcția de grădinar șef și a acceptat-o sperând să nu fie nimic mai mult decât un popas în drumul său spre Japonia, unde își dorea să învețe despre arta grădinilor nipone. Ei bine, de la un an a ajuns să stea în România vreo 48! În perioada comunistă a fost numit verificator în Parcul Tineretului, deși a criticat proiectul, l-a semnat. Rebhun a fost demis și, se pare, a emigrat în Argentina. Tot el a construit axul Cișmigiului, care are capăt de perspectivă spre Arhivele Naționale și Biserica Schitu Măgureanu și către “falsa Cetate”.
♥ În Grădina Cișmigiu o să găsiți și castani roșii, plantați la sfârșit de secol XIX. O să vedeți și un arbore deosebit, un văr al salcâmul – arborele cu lemn galben. Se pare că ar fi și singurul astfel de exemplar din spațiul public din România. Din păcate, starea lui nu e foarte bună.
Dincolo de informații atent alese din documente și fotografii de arhivă, Alexandru Mexi și Diana Culescu o să vă arate și cât de multe a pierdut Grădina Cișmigiu din cauza neglijenței autorităților. Copacii au răni vizibile, arborii ocrotiți numai protejați nu sunt, toaletarea se face după ureche, aliniamentele și-au pierdut din forma perfectă etc. Să citiți și Mai avem nevoie și de arbori. Diana Culescu, pledoarie pentru orașe verzi. Parcuri 360 vă așteaptă pe pagina de Facebook cu noutăți, curiozități și, mai nou, reportaje “verzi”. Primul este Schönbrunn, de la vânatoare la preumblare. Flori, boschete și păuni. Îl vedeți AICI. Nu de alta, dar Alexandru Mexi se află la Viena cu o bursă de cercetare obținută de la Institutul Cultural Român. Alex studiază două luni, altături de specialiști, despre amenajarea primelor parcuri și grădini. Reportajele Parcuri 360 continuă timp de șase săptămâni și sunt postate lunea și vinerea, pe Facebook, de la ora 19.00!
Fotografii: prin Parcuri 360 – ANIC – fond F Rebhuhn, dosar 9
Like it! Share it! Love it!
