Am cunoscut-o pe Minodora Lipcanu înainte de Crăciun, la petrecerea caligrafilor amatori. Iar când am aflat că e profesoară de astronomie și practică kyudo (veche artă japoneză a tragerii cu arcul) i-am zis că e musai să ne întâlnim și să povestim. Și uite așa, în ianuarie, când era zăpada mai mare, copiii învoiți de la școală și doamna profesoară cu mai mult timp liber, ne-am dat întâlnire la Palatul Copiilor, chiar în sala de clasă unde Minodora Lipcanu ține cursuri de astronomie pentru elevi de la 8 la 19 ani.
Înainte să deschid reportofonul și să începem interviul, Minodora mi-a descris un pic locul. Mi-a arătat lucrările elevilor, constelațiile pictate pe un perete, Carul Mare, Carul Mic, posterul cu astronauți și era bucuroasă că băncile albastre sunt din lemn adevărat. Ați aflat deja din articolul “Astronomie și poezie: Privește cerul, mai mult decât un mesaj, o necesitate” cum a debutat discuția noastră și cât de important este să ne uităm pe cer.
La cursul de astronomie cu Minodora Lipcanu se întâmplă lucruri minunate. Mulți dintre absolvenți au câștigat Olimpiade și absolvit Universități faimoase
Minodora Lipcanu, profesor-doctor în astronomie, n-a fost dintotdeauna atrasă de studiul aștrilor, galaxiilor și Universului. În schimb, a iubit matematica. A urmat Facultatea de Matematică și Informatică la Universitatea din București, unde a învățat vreo 30 de matematici iar după 5 ani de studiu intens, în ’90 când a absolvit, visa la o carieră în cercetare: “Nu am fost pasionată de astronomie, eu am fost pasionată de matematică. Mi-e jenă față de elevii mei când văd câtă dorință de cunoaștere au. Când am terminat facultatea simțeam nevoia să aplic matematica în ceva. Îmi spuneam că știu atât de multe și nu pot să devin doar profesor. Aș fi vrut să fac cercetare, eram plină de cunoștințe. Așa că am ales astrofizica”.
Însă la numai un an de la Revoluție cercetarea tocmai se desființa. Minodora Lipcanu n-a fost neapărat descurajată și a continuat să muncească ani de zile la teza de doctorat, “Refracția Astronomică în cazul Atmosferei Elipsoidale a Pământului”. Chiar dacă a făcut o treabă foarte bună, recunoașterea a venit mai târziu și nu din țară, ci din străinătate. Nu cu mult timp în urmă, s-a trezit că NASA i-a republicat patru articole vechi și, tot atunci, o prestigioasă editură din Germania a curtat-o să-i preia lucrarea. Îmi spune că solicitarea i-a hrănit orgoliul și că i-a refuzat împăcată.
De unde vine pasiunea copiilor pentru astronomie?
Acum, Minodora Lipcanu nu mai are nici un regret. E a treia generație de profesori în familie iar în meseria de dascăl i-a fost ușor, tocmai pentru că a simțit instinctiv ce are de făcut. Este profesor de astronomie la Palatul Copiilor, își iubește foarte mult elevii și își respectă profesia. Cursurile sunt gratuite iar clasa de astronomie e la mare căutare. Micuții pasionați de aștri învață despre astronomie la ore și fac observații în cupola Observatorului computerizat, montat la ultimul etaj al clădirii Palatului. Și e acolo de 30 de ani, însă modernizarea i se datorează Minodorei: “E cel mai modern Observator de la noi, însă ne aflăm în București, orașul cel mai poluat luminos din România”. Minodora Lipcanu este tare mândră de ce a reușit să realizeze și că materia pe care o predă cu atâta drag îi face pe elevi să vadă lumea cu alți ochi: “Când începi să cunoști și despre stele, și despre galaxii, și despre roiuri de stele, lumea ta e din ce în ce mai mare și îți înțelegi condiția. În plus, cunoașterea te îmbogătește și te ajută să mai scapi din frici”.
SuperLuna, București, decembrie 2016
Și pentru că în familia mea există un Vlad Țepeș pasionat de planete încă de la 5 ani (acum are 7 și îi plac nespus clopotele, Jupiter și Ashoka din Star Wars), am fost curioasă să aflu de la Minodora cum de apare încă din copilărie pasiunea pentru astronomie. Răspunsul profesoarei e lung, dar lămuritor: “Cel mai des întrebărilele copiilor apar de la lună. Ce este? De ce mă urmărește? Cine-i? De ce strălucește? Ce vrea de la mine? Alții sunt atrași de lucrurile teribile care par să se întâmple, de exemplu, găurile negre. Ce sunt ele? Cum sunt? De ce-i zicea gaură dacă ea e o sferă? În astronomie sunt foarte multe denumiri poetice. Se spune că o galaxie poate să canibalizeze o altă galaxie. Iar când ai auzit cuvântul canibalizat vrei să înțelegi. Alți copii sunt foarte pasionați de venirea extratereștrilor. Văd foarte multe desene animate, multe filme cu așa ceva, unii mai și citesc cărți SF, iar mintea le explodează la aceste subiecte și vor un răspuns. Îi atrag cărțile de astronomie tocmai pentru că sunt pline de poze și au puțin text. Sunt și cazuri când părinții, bunicii să fie pasionați și-i trimit pe cei mici să vadă despre ce-i vorba. Foarte rar se întâmplă să nu le placă și să-mi spună că vor acasă să se joace pe calculator”.
Când părinții nu mai reușesc să le răspundă copiilor la întrebări nenumărate despre aștri, galaxii și Univers îi înscriu la cursul Minodorei. Uneori nici ea nu are răspuns la orice întrebare: “Întâi caut, mă informez. Le dau răspunsuri sincere, nu încerc să-i păcălesc niciodată. Ei au instincte. Simt”. Profesoara ar vrea ca la cursurile de astronomie de la Palatul Copiilor, care nu se plătesc, să ajungă și copii cu o situație financiară mai puțin strălucită. “Sunt șanse egale pentru toată lumea. Aș vrea ca ei să știe că există acest curs și că pot să aibă o activitate în plus față de școală”.
Astronomia nu este o materie obligatorie și rar se studiază, opțional, în școli. Profesoara îmi spune că nici n-ar trebuie să fie, pentru că li se adresează celor cu adevărat pasionați. Altele sunt materiile obligatorii: matematică, limba maternă și o limbă străină.
“Astronomia este o sursă de inspirație. Iar matematica îți ordonează mintea. Literatura te incită să îți imaginezi și e foarte bine, dar trebuie să ai și niște limite. Foarte mulți copii spun, dar eu sunt artist, nu pot să fac matematică. Crezi că cel care face mate nu ascultă muzică, nu poate să scrie o poezie, ori n-a desenat niciodată? Ba da. Matematica și fizica te ajută să cântărești Jupiter fără să pui cântarul sub el”.
Un alt lucru interesant, pe care l-a observat Minodora de-a lungul timpului la curs, a fost oareșce legătură între lipsa tatălui din viața unui copil și pasiunea lui pentru astronomie. Însă și prezența în viața celui mic a unui tată sau a unui bunic pasionați de planete pare că se moștenește. Dacă la categoria școală generală sunt grupe numai cu băieți si una-două eleve. La cei de liceu predomină fetele.
Dacă sunteți curioși cum arată programa la cursul de astronomie gratuit, cu Minodora Lipcanu găsiți AICI, pe www.cursastronomie.ro, toate detalii. Iar dacă vreți să fiți la curent cu se întâmplă pe cer intrați AICI și dați like paginii de Facebook. “Nu am început și sfârșit dacă mă las pe mâna copiilor. Așa că îmi fixez o programă de care mă țin foarte tare și mi-o notez de fiecare dată. Încerc să nu mă abat de la tema principală. Pentru că elevii oricum sunt cu întrebările la ei. Sunt teme la care pot să vin cu un experiment de sală și când pot o fac, sau sunt teme unde aduc aplicații pe care le găsesc pe Internet. Le prezint astronomia foarte mult prin imagini și observație”.
Profesorul care învață despre cum se câștigă încrederea de sine și autocontrolul
Hobby-uri nu au doar elevii, ci și profesorii. Pe lângă lună, soare, apusuri și nebuloase pe care le vezi cu ochiul liber, Minodora Lipcanu iubește să tragă cu arcul și să scrie de mână. Se antrenează zilnic, caligrafiază și încearcă noi stiluri. Îi plac mult goticele, nu crede în astrologie pentru că știe prea multă matematică și fizică, așa că pariază pe ADN. Și cred că dacă există o genă a curiozității, Minodora o are cu siguranță.
Erupție solară
În urmă cu aproape trei ani, profesoara de astronomie s-a înscris la un curs de inițiere în arta japoneză a tragerii cu arcul, la Asociația Română de Kyudo. “În 6 săptămâni m-a intrigat totul. Existau foarte multe contradicții, iar asta te incită pentru că vrei să vezi despre ce este vorba de fapt. Nu m-am lămurit nici acum, dar nici nu am renunțat și am ajuns să practic constant iar interesul meu pentru kyudo crește”. Cum cele trei ore de antrenamente pe săptămână sunt insuficiente, Minodora își exersează postura aproape zilnic. “Ideea de bază a folosirii arcului în kyudo este ca dintr-o postură perfectă a corpului săgeata să ajungă în țintă. Nu o duci tu în țintă, ci postura perfectă și controlul minții. Trebuie să-ți relaxezi încheieturile până ajungi în poziția corectă. Kyudo este despre a-ți depăși limitele”.
În prim plan, Minodora Lipcanu, în timpul antrenamentelor de kyudo
Ce legătură are astronomia cu kyudo? “Cred că atunci când fac observație țintesc un obiect la distanță mare, cam asta fac și în kyudo, țintesc la distanță. E adevărat că e doar o hârtie la 28 de centimetri. Iar în astronomie mă încarc cu foarte multe cunoștințe ca să înțeleg un obiect aflat la distanță.”
Procesul de învățare nu se sfârșește niciodată pentru profesoara Minodora Lipcanu. Îi învață pe alții de ani buni însă nu a renunțat nicio clipă să se redescopere și să afle despre sine.
“În activitățile obișnuite, de multe ori, ne ancorăm în obiectele obișnuite și în oamenii din jurul nostru. Niciodată nu ne ancorăm în noi. Vorbim despre încrederea în sine dar nu știm exact ce înseamnă încrederea în sine. Ne bazăm pe laudele șefului, prietenilor, și atunci înseamnă că am făcut bine ce am făcut pentru că am fost apreciați de ceilalți. Noi suntem buni doar dacă ne spun ceilalți că suntem buni? În kyudo, trebuie să te controlezi pe tine și când începi să faci asta, constați că de fapt nu te controlezi niciodată și că nu ești deloc atent la tine și că corpul tău face ce vrea el, nu ce vrei tu. Dar poate să facă ce vrei tu dacă ești foarte atent la el și-l urmărești și când vezi că poate, în sfârșit, ai găsit ceva. Ajungi foarte greu însă la autocontrol”, Minodora Lipcanu, profesor-doctor în astronomie.
În cele aproape trei ore cât a durat întâlnirea cu Minodora Lipcanu, profesoara mi-a predat mai multe lecții. Despre viață. Despre cunoaștere. Despre oameni. Despre lume. Și despre mine. Mi-aș fi dorit să am și eu o astfel de profesoară în școală, dar sunt bucuroasă că alții copii o au, acum, în 2017, când disputele și discuțiile despre problemele din educația românească sunt nesfârșite. Pentru că informațiile pe care le-am aflat sunt multe și merită împărtășite, curând, pe www.goinfashion.ro, un articol despre răsărit și apus.
Fotografii: Minodora Lipcanu, CursAstronomie.ro și Kyudo România
Share is cool!
One thought on “Minodora Lipcanu, profa cool de astronomie pasionată de kyudo și caligrafie”