Mic dicționar de pandemie: ‘rona, “glovoist”, mască

Odată cu pandemia au apărut o grămadă de cuvinte și expresii noi. Nu e ceva neobișnuit. Fiecare perioadă de criză pe care a traversat-o umanitatea a “îmbogățit” limba. De exemplu, din cel de-Al Doilea Război Mondial ne-am ales cu “radar”, ori “bliț”, “tsunami” a primit noi înțelesuri după tragedia din 2004, iar, mai recent, ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană ni l-a adus în DEX pe “brexit”. 🆒

Lingviștii au început deja să analizeze metaforele, să traducă și să dea alte sensuri cuvintelor mai noi sau mai vechi, rostite și răs-folosite în vremea coronavirusului. Le-am adunat aici și-am scris un mic dicționar de pandemie. Promit să-l actualizez de fiecare dată când lexicologii vin cu noutăți. Sunt cuvinte care, pănâ la urmă, ne unesc.

Anosmie diminuarea (sau lipsă a) mirosului, unul dintre simptomele COVID-19.

Citiți și: Claudiu Sfirschi Lăudat: “Viitorul va mirosi a clor o vreme, apoi va mirosi la fel ca înainte”

Carantină este de departe cel mai folosit neologism în această perioadă. Cuvântul vine din limba rusă – karantin și, la bază, definește o perioadă de izolare, ori sechestrare.

Coronavirus este, probabil, cel mai detestat și uzitat cuvânt în pandemie. Am citit că autoritățile din Turkmenistan ar fi cerut să fie limitată folosirea lui, tocmai pentru a nu isca și mai multă panică. Deși știm cu toții despre ce-i vorba, iată definiția din DEX – coronavirus s. n. Virus zoonotic din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară. – Din engl. coronavirus.

Covid – dincolo de disputa Academiei Franceze dacă să fie le sau la Covid, cert este că bolii de temut îi spune Covid-19.

Criza vine din grecescul krisis, care înseamnă judecată, decizie, sentință, dar și ceva periculos, aproape tragic.

Distanțare nu este un cuvânt folosit corect într-un context social. E mai degrabă separarea dintre lucruri. Așadar, a sta la distanță este expresia mai potrivită. Sau, așa cum spun cei de la Organizația Mondială a Sănătății, “distanță fizică”. O variantă preferabilă este și “distanță de siguranță”. Cam ca la mesajele din fața ghișeelor de la bănci pe care nu le respectă foarte mulți.

Masca îți ascunde fața și îți dă altă înfățișare/alt chip. Acest cuvânt are numeroase utilizări specifice, mai ales în cazul civilizațiilor africane, unde masca poate defini lucruri și realități complet diferite, în funcție de interesele sociale. În latină, mască este larva, larve, de unde și vestita expresie larvatus prodeo, adică “înaintez mascat”.

Pandemie este un cuvânt rar, care datează de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Este o boală care atacă aproape toată populație unei regiuni.

Citiți și: Jurnal de pandemie – Londra, Paris, New York

Firește că, în toată această perioadă, s-au inventat și cuvinte. Nu sunt încă în dicționare, dar circulă în voie bună în spațiul virtual. Sunt amuzante și e un semn că, orice ar fi, viața merge mai departe. 💪

Covidiot, persoană care a făcut stocuri de hârtie igienică, ori un iresponsabil care nu poartă mască și nu respectă distanțarea socială. Ca să fac o glumiță, așteptăm cu interes lansarea cărții “Covidiotul”. Asta dacă se va încumeta cineva să o scrie.

Coronapocalypse sau apocalipsa corona, sfârșitul vieții așa cum o știam.

Glovoist, glovoistă băiat sau fată care lucrează la Glovo și îți livrează mâncare cât #StaiAcasă. Este un cuvânt pe care l-am citit la scriitoarea Adina Popescu.

Noua realitate descrie lumea după pandemie cu toată suita de schimbări. Primul care a folosit expresia este, se pare, Pedro Sánchez – premierul Spaniei. De sunat sună bine – nueva normalidad, om vedea cu ce se mănâncă. 😃

“Sper că vă găsesc sănătos” este introducerea din (aproape) fiecare e-mail pe timp de pandemie.

rona este prescurtarea de la coronavirus, un soi de “alint” pentru sursa răului în 2020. Parcă rona nu mai sună atât de înspăimântător.

Quarantini ar fi un fel de happy hour cu vin, bere, sau cum zic englezii locktail-ul de la ora 5, însă consumul responsabil și nu prea se petrece acasă, nu în oraș. Sau coronapéro pentru vecinii francezi.

Quarantine and chill este noul Netflix and chill din vremurile în care binging-ul era motiv de laudă.

Citiți și: 5 site-uri cu filme gratis

Schimb registrul și închei povestea cu trei-patru cuvinte mereu actuale și care-mi plac mult – dragoste, smerenie și trezvie. ❤️ Pe ultimul îl port scris pe unicul meu medalion. Îl am de câțiva ani, îl știu pe de rost și tot nu l-am învățat cum ar trebui. Ah, să nu uit de nădejde.

DRAGOSTE s. f. Sentiment puternic de afecțiune pentru cineva sau ceva.

SMERÉNIE s. f. Atitudine umilă, supusă, respectuoasă; comportare modestă, plină de bună-cuviință.

TREZVÍE, trezvii, s. f. (Rar) Stare de limpezime, de vioiciune, de agerime; curățenie sufletească, neprihănire, cumpătare.

NĂDEJDE s. f. Credință că ceea ce face sau dorește cineva este realizabil Si: speranță, (înv) nădăjduință.

Fotografii: Unsplash

Citiți și:

Marea lecție 

Masca, noul accesoriu “la modă”

Primăvara de la Londra – soare cu ploaie de restricții

Pâinea noastră de pandemie

Share the words to the whole world! 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *