Am avut norocul să o cunosc pe Irina Teodorescu, scriitoare bucureșteană de succes în Franța, la sfârșitul anului trecut. Apoi, ne-am revăzut la începutul acestui an. S-a întâmplat așa pentru că m-am înscris la atelier d’écriture, pus la cale de Valentine Gigaudaut, la librăria Kyralina. Deși franceza mea mai necesită exercițiu, m-am trezit că mă exprim destul de bine și în limba lui Voltaire. Orele petrecute cu Irina, Valentina, Marion, Sandra și Micaela n-au fost doar despre cum să scriem, ci și despre noi. Pentru că erau ultimele zile din 2016, Irina ne-a invitat să facem o listă cu ce ne-a reușit în cele 12 luni, apoi, s-alegem trei și să le povestim în câteva fraze. Așa se face c-am îndrăznit să convoc un lup la un atelier de scriere creativă, tocmai la Londra. Iar la ultimul curs s-a și plâns. Când tema include je t’aime încep să te năvălească amintirile și citești cu ochii în lacrimi ce-ai scris 5 minute fără să pui pixul jos. Vă mai spun că Irina ne-a dezvăluit, în avanpremieră, câteva paragrafe din următorul ei roman, al treilea. Sunt recunoscătoare, nu oricând ai o asemenea ocazie!
În vacanța de Crăciun, răgazul dintre cele două întâlniri cu Irina Teodorescu, am citit Blestemul tâlharului mustăcios. O carte pe care am parcurs-o dintr-o suflare, iar destinul familiei Marinescu în franceză sună și mai melodios. În plus, pe exemplarul în franceză, version poche, mă laud și cu o dedicație de la Irina: “Pentru Oana, după cum ai băgat de seamă, aici este vorba de un ghid pentru aranjat mustățile la pisici.”
Ar fi bine să citiți și voi Mustăciosul dar și ce a scris Andrei Crăciun AICI și AICI. Pentru că nu am apucat să o iau la întrebări pe Irina cât a stat la București, i-am trimis, recent, un mail, cu subiectul le loup c’est moi, și-am rugat-o să completeze Chestionarul lui Proust. A acceptat și vă invit să o (re)descoperiți pe Irina Teodorescu. O scriitoare de succes care bea vin roșu franțuzesc, ascultă Verdi și-ar fi vrut să aibă ureche muzicală.
Principala trăsătură a caracterului meu: bucuria
Calitatea pe care o prefer la un bărbat: calmul
Calitatea pe care o prefer la o femeie: vivacitatea
Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei: generozitatea
Principalul meu defect: nerăbdarea
Ocupaţia mea preferată: plimbatul
Visul meu de fericire: trei luni în India
Care ar fi cea mai mare nefericire a mea: sfârşitul lumii
Ce-aţi vrea să fiţi?: ce sunt, dar cu mai mulţi bani
Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Paris (…da, ştiu)
Credit photo: Géraldine Aresteanu
Culoarea preferată: #FC0036
Floarea preferată: lalelele
Pasărea preferată: raţele (sunt haioase, nu?)
Prozatorii mei preferaţi: Marguerite Duras
Poeţii mei preferaţi: Anna Akhmatova
Eroul meu preferat: Romain Gary
Eroina mea preferată: Simone de Beauvoir
Compozitorii preferaţi: Verdi
Pictorii preferaţi: Gustav Klimt
Eroii din viaţa reală: Alexandra David-Néel
Eroinele din istorie: Împărăteasa Joséphine
Băutura şi mâncarea preferate: Vinul roşu franţuzesc, pui thai cu nuca de cocos şi alune caramelizate
Numele preferat: Rigoberthe
Ce detest cel mai mult: trădarea între prieteni / abuzul de puteri mici
Personajele istorice pe care le detest cel mai mult: Cei care au inventat sclavagismul.
Fapta militară pe care-o admir cel mai mult: Nici una, faptele militare nu-mi plac.
Darul natural pe care-aş vrea să-l am: Urechea muzicală
Cum aş vrea să mor: Batrână şi în toate minţile
Starea de spirit actuală: Bucuroasa şi nerăbdătoare (Să ce? Să orice, numai să ceva!)
Greşeli care-mi inspiră cea mai multă indulgenţă: Greşelile facute pe motive de cap în nori.
Deviza mea: Scoate capul din nori!
Irina Teodorescu s-a născut la București în 1979 și trăiește la Rennes, dupa ce timp de 15 ani a locuit la Paris. După o colecție de proze scurte, Treize, apărută la Editura Émue, a debutat în roman cu La malédiction du bandit moustachu, publicat la Editura Gaïa în 2014 – premiul André Dubreuil al SGDL (Société des gens des lettres) la categoria „roman de debut“ (Blestemul talharului mustacios, Polirom, 2016). În 2015, i-a apărut al doilea roman, tot la Editura Gaïa, Les Étrangères (Strainele). (fragment din Suplimentul de Cultură. Citiți AICI întregul interviu)
Credit photo deschidere: Géraldine Aresteanu, fotografie decorată cu mustăți de Irina Teodorescu, care nu e doar scriitoare, ci și graphic designer
Aimer c’est partager! Share it!
