Tocmai m-am întors de la Marea Neagră. Am stat două zile la Eforie Nord, stațiunea unde mi-am petrecut, în copilărie, cele mai multe vacanțe de vară cu părinții. Am plecat spre litoral fără așteptări. Voiam să mă bucur de mare și de soare! Am găsit dezordine, aglomerație demnă de Borat, terase “sclipitoare”, comerț pestriț. Dar, dacă vă vine să credeți, le-am ignorat și am plecat în căutarea bunului simț vizual. Așa am dat de hoteluri faine, sigle caligrafice, cărți, case vechi, castele de nisip și umbrele ca-n fotografiile lui Gray Malin.
Visul unei nopți de vară
Și atunci m-am întrebat cum ar fi dacă, peste noapte, însuși Apollo, zeul vindecător, ar face lună-bec stațiunea? Iar sub amenințarea săgeților sale otrăvitoare, arhitecții, urbaniștii și peisagiștii și-ar respecta meseria? Dacă minunea s-ar întâmpla, până vara care vine Eforie Nord ar arăta ca Saint-Tropez. Nu sunt deloc ironică, chiar cred că se poate! Înlocuiți Saint-Tropez cu orice stațiune de la orice mare din lume, din Grecia, Spania, Franța sau Italia, și pe Apollo cu un edil viteaz. Până-l găsim, invocăm zeități.
Peisajele sunt unice, de ce le urâțim?
Dacă te uiți doar spre mare, n-are ce să nu-ți placă. Marea Neagră e frumoasă și la Eforie Nord și la Nisipurile de Aur. Dar când te întorci spre construcțiile antreprenorilor din turism, îți vine să închizi ochii.
Dacă Apollo Strălucitorul, însuși Soarele, ar restabili ordinea estetică pe litoralul românesc și-ar începe cu Eforie Nord, mai mult ca sigur ar amenaja o zona de street food. Iar toate grătarele cu mici și, mai nou, scoici, oalele cu porumb auriu, dozatoarele cu înghețată la cornet, mașinile cu burgeri și cartofi prăjiți, vitrinele cu amandine s-ar alinia frumos într-o piață faină și curată, printre tarabe cu fructe și legume colorate. Cam ca într-o bucătărie aranjată, unde dezordinea înseamnă că se gătește mult și bine. Poate așa i-am convinge pe francezii și nemții care vin să se trateze cu nămol să iasă mai des din curtea hotelurilor de patru stele.
În Eforie, Apollo ar decreta construcții responsabile și ar impune un cod cromatic, ar planta de-a lungul trotuarelor maci și margarete, nu accesorii de plajă și suveniruri kitsch. Ar transforma restaurantele dubioase în wine și cocktails bars, coffee shops și taverne cu fețe de masă albe și scrobite. Nici muzica n-ar mai fi “ușoară”, nici spectacolele la teatru de vară depășite de realitate. Doar Apollo e zeul artelor și poeziei! Mă întorc la realitate și vă invit să vedeți cum am ales să văd eu Eforie Nord. Am fotografiat doar ce mi-a plăcut și aș spune că sunt semne bune. Nu e totul pierdut. Nu încă.
Eforie Nord, jumătatea plină
Fotografii: Oana Țepeș-Greuruș, Irina Țepeș-Greuruș
Share it!
