Două surori, Dana Rogojan și Eliza Sacaciu, predau „Gramatica de marți” pe Instagram și TikTok

Era într-o seară de luni când am descoperit, pe Instagram, pagina „Gramatica de marți”. Știu și data – 20 septembrie. Aceste detalii au rămas în mesajul prin care i-am trimis lui Matei, fiul verișorilor mei, elev de clasa a VIII-a în prag de examene importante, contul educativ și interactiv. Am dat și eu Follow, bineînțeles. Memoria trebuie mereu activată și împrospătată. Ce dor mi s-a făcut de dictări cu mulți „i” și structuri întortocheate de fraze cu „zurbangii”, „ageamii” și „propriii ei copii”, etc. Profesorul meu de limba română din liceu, Lucian Iordăchescu, ne dădea dictări și într-a IX-a, ca la clasa întâi. Așa ne-a forțat să învățăm mai ușor cum stă treaba cu disciplina plină de reguli. Iar lecțiile de gramatică au venit la pachet cu liste de lecturi obligatorii. O corvoadă atunci, o reală recunoștință mai târziu.

Povestea începe cu „A fost odată ca niciodată…”

Doar că lucrurile s-au mai schimbat între timp la școală. A venit peste noi Măria Sa Internetul cu toate cele bune și mai puțin bune. Suntem bombardați cu informație cum n-am fost nicicând. Avem resurse nenumărate, și rețele sociale, și canale de YouTube, și câte și mai câte alte căi de cunoaștere. Vrem, nu vrem, azi lecțiile se predau și la școala online. Tot ce ne mai trebuie e un munte de voință și să alegem partea avantajoasă. Și nu dau vina doar pe elevi, și noi, adulții, navigăm de multe ori fără busolă în rețelele companiei Meta. Iar dacă tot ne place să colindăm în online, haideți să urmărim oameni deștepți care știu carte, s-au adaptat vremurilor și-au făcut din Instastories, Gifs, Memes, instrumente cool de învățare. Contul de Instagram „Gramatica de marți” e interactiv și util, jocul e regula aici. Fondatoarele proiectului educativ sunt două surori din Oradea. Dana Rogojan și Eliza Sacaciu sunt foarte pasionate de munca lor. Se vede din ușurința și felul în care comunică pe pagina „Gramatica de marți”. Iar conținutul e spre folosul urmăritorilor.

Eliza Sacaciu iubește informatica și gramatica

Joaca a început acum trei ani, cu umpic vs. unpic (Atenție! Umpic nu există, oricât de simpatic ar suna), a continuat cu tot soiul de jocuri de cuvinte amuzante, deștepte și savuroase, reguli explicate în clipuri și postări. Apropo, am auzit că virgula renunță să mai ajute la evitarea cacofoniei.

Gramatica e foarte interesantă și mai ușor de digerat datorită lor. Dacă tot e sezonul, să vă dau un exemplu de postare în stilul „Gramatica de marți”: „Cei care la Moșul au scris n-au primit nimic. Data viitoare scrieți Moșului sau lui Moș Crăciun”. Și încă una: „eu tai / tu tai /el/ea taie voi tăiați / noi tăiem / ei/ele taie. Mai aveți cozonaci? ”  Ah, mai sunt și citate, și versuri de Nichita Stănescu.

„Jocul nu obligă, ci îndeamnă înspre a căuta și a cunoaște. De aceea, una dintre metodele mele preferate de predare este jocul. Și aș vrea să-l înțelegem în toate formele lui: umor, ironie, satiră, anagramă, metaforă, imagini și imaginație, logică și calcule, etc. ”, Dana Rogojan.

Gramatica de marți”, o gimnastică a minții pentru tot anul

Profesoara Dana Rogojan este partea văzută a proiectului lansat din vestul țării. Cu ea ne întâlnim în clipuri. Eliza Sacaciu, sora mai mică, e la butoane. Ea se ocupă de realizarea grafică a postărilor scrise. La 21 de ani, e studentă la Facultatea de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației și are job de graphic designer. În schimb, filmarea clipurilor și editarea lor îi revin în totalitate Danei. Și să răspundă la interviuri, aș adăuga eu.

Dana Rogojan, jumătatea proiectului „Gramatica de marți”

Acestea fiind zise, vă invit să citiți un interviu grozav cu o tânără profesoară minunată. Altfel. Dana Rogojan ajută și  copiii mai puțin norocoși de la Centrul Dumbrava, unde e profesor voluntar: „Centrul de zi Dumbrava este locul care îmi umple inima de bucurie și împlinire. M-aș bucura să puteți să ne vizitați într-o zi acolo. O să găsiți frânturi de cer!

(n.r. Dacă vreți să ajutați Centrul de zi – Dumbrava, le puteți scrie aici, pe pagina lor de Instagram).

Oana Țepeș-Greuruș: Întâi și întâi, spune-mi, te rog, pentru cine nu te cunoaște, cine este Dana Rogojan. Ce facultate ai urmat? Ce job-uri ai mai avut?

Dana ROGOJAN: Sunt profesor de limba română și limba engleză. Nu sunt acel profesor pe care marea majoritate se așteaptă să-l întâlnească atunci când aud numele acestei meserii. Am finalizat două programe de licență în cadrul Universității din Oradea: pe primul în cadrul Facultății de Geografie, Turism și Sport, domeniul Geografie, iar pe cel de-al doilea – în cadrul Universității de Litere, specializarea engleză-română. Nu se putea să mă opresc la mijloc de drum, așa că am continuat și cu două programe de masterat, unul în Planificarea teritoriului, iar al doilea în Literatură română. Așadar, hobby-urile mele nu sunt greu de dibuit: natura (și mișcarea în natură) și lectura. Se înțelege că și gramatica tot un fel de sport este. O gimnastică a minții. Joburile mele s-au învârtit mereu în zona educației. Profesor, profesor și iar profesor. Asta fac și acum, chiar dacă nu de la o catedră clasică, ci pe Instagram, TikTok, Zoom sau Meet.

Când, cum și, mai ales, de ce ai ales să lansezi proiectul „Gramatica de marți”? Ce te-a mânat în lupta cu greșelile? Cum a fost debutul?

„Gramatica de marți” a început dintr-o joacă, așa cum încep de altfel mai toate acțiunile mele. Îmi place mult jocul și soluțiile pe care acesta le oferă. Jocul nu obligă, ci îndeamnă înspre a căuta și a cunoaște. De aceea, una dintre metodele mele preferate de predare este jocul. Și aș vrea să-l înțelegem în toate formele lui: umor, ironie, satiră, anagrama, metaforă, imagini și imaginație, logică și calcule, etc.

Scopul paginii nu este neapărat de a vâna greșelile sau de a lupta împotriva lor, ci mai degrabă de a oferi și o altă variantă pentru un cuvânt care poate nu era folosit la potențial maxim. „Gramatica de marți” s-a născut în 2019, într-o seară de noiembrie, din celulele cenușii ale mele și ale surorii mele. Travaliul a durat aproximativ trei ore, timp în care s-au hotărât denumirea proiectului, logo-ul, culorile de atunci, rubricile și primele două postări. Parcursul, apoi, s-a dovedit destul de anevoios. Dar, cum spuneam, era doar un joc  de care mă bucuram.

De+fel

Cum ați ales numele? Proiectul vostru este deja foarte popular pe TikTok. Cine vă urmărește acolo? Care-i feedback-ul? Ce întrebări primiți de la fani?

Numele ne-a ales el pe noi, ca să fiu foarte sinceră. A fost prima variantă care ne-a venit în minte și a fost dragoste la prima vedere. Cu tot pachetul inclus apoi: fluturi în stomac, bucurii și, uneori, dezamăgiri. Nu ne-am gândit nicio clipă la vreun alt nume. Și nici nu-mi imaginez cum ar fi să fie altul.

Care este primul clip pe care l-ați postat în social-media? Cum faceți planul editorial? Cine vă ajută cu filmarea/editarea/grafica?

Întâlnirea cu TikTok a avut loc mult mai târziu de la lansarea proiectului pe Instagram. Însă a fost o surpriză plăcută. Mărturisesc că am fost sceptică la început, dar am zis să extindem jocul. Urmăritorii de pe TikTok sunt de toate vârstele, de la copii până la persoane adulte cu meserii dintre cele mai diverse. Reacțiile apărute în urma clipurilor  nu pot decât să mă bucure. Cele mai multe dintre ele arată dorința de a cunoaște și de a afla. Evident că primesc și întrebări al căror răspuns depășește spațiul pus la dispoziție de TikTok și atunci încerc să răspund într-un alt clip, cât mai scurt și mai la obiect. Observ o plăcere a polemicii din partea utilizatorilor. Un lucru bun, zic eu, atâta timp cât se desfășoară elegant.

Spune-mi și care sunt postările care au prins cel mai bine. De ce crezi că au avut ele mare succes?

Primul clip postat a fost pe Instagram și viza diferența dintre un pic și umpic (umpic nu există!). E un clip haios, filmat pe când încă nu aveam cunoștințe suficiente despre camera telefonului meu și a trepiedului de masă pe care încă îl mai folosesc. Încerc să fac planul editorial de pe o săptămână pe alta, dar nu mă țin mereu de el. Dacă mă izbește vreo nouă idee care mi se pare că se potrivește mai bine cu vremea de afară sau cu orice, nu ezit în a-l schimba. Și pot să fac asta pentru că cea care se ocupă de realizarea grafică a postărilor scrise este sora mea, Eliza Sacaciu. Filmarea clipurilor și editarea lor îmi revin în totalitate. De regulă, postările care prind cel mai bine sunt fie cele care oferă baza unei discuții în contradictoriu, fie cele cu subiecte nu foarte des întâlnite. Ah, și versurile lui Nichita!

„Polițist adjectiv” sau „Grammar nazi”? 

Nici una, nici alta. Aș vrea ca oamenii să poată vorbi (scrie) liniștiți cu mine, fără să aibă teama că mă apuc de vănătoare.

Care este cea mai flagrantă greșeală gramaticală pe care o fac adesea tinerii astăzi?

Greșeala capitală e, poate, comoditatea. Așa uită de PE din PE CARE sau de vreo cratimă de care își amintesc ulterior și o așază unde nu trebuie. Dar lucrurile acestea mărunte pe care le amintesc aici sau pe Gramatica de marți stau, de fapt, la baza unei gândiri analitice. O scriere corectă este rezultatul unei gândiri sănătoase.

Mai scriu elevii după dictare? E bine să învățăm pe de rost? Este memorarea un instrument de învățare util?

Dictarea are să fie în curând un cuvânt desuet, dacă nu a și ajuns deja. Nu sunt un fan al învățării pe de rost a noțiunilor, comentariilor sau proceselor de orice fel. Pledez pentru învățarea logică printr-o expunere cât mai apropiată mediului elevului. Abia odată înțeleasă noțiunea, se poate trece la un nivel abstract. Dar încurajez exercițiile de memorare ca joc, nu ca un instrument al învățării. Cel puțin nu unul pe care să se bazeze întregul proces de învățare. Învățarea pe de rost a comentariilor derivă din nesiguranță și nestăpânirea conceptelor, informațiilor sau a structurilor. De aceea, elevii și studenții trebuie învățați și îndemnați să gândească și analitic. Este important să știi cum să colectezi informațiile cele mai bune pentru un studiu, cum să le analizezi și cum să le comunici eficient. Și, desigur, apoi vor fi capabili să creeze ei înșiși structuri.

Dana Rogojan, o profesoară jos pălăria!

Lectura ne ajută să vorbim și să scriem corect. Ce strategie ai pentru a atrage tinerii, dar și adulții spre lectură? Ce carte citești acum? Recomandă-ne trei titluri bune descoperite recent.

Practicată de la vârste fragede și nu numai, literatura este un bun instrument în dezvoltarea gândirii deopotrivă analiticie și sintetice. Alături de alte jocuri precum rezolvarea de exerciții de logică, puzzle sau Cubul Rubik. Apoi, literatura mai are și avantajele de a dezvolta imaginația și de a îmbogăți lexicul cititorului. E o lume fascinanată literatura asta!

LECTÚRĂ, lecturi, s. f. Faptul de a citi; citit1, citire.

Pentru a-i atrage pe tineri pe tărâmul literaturii, îmi place să le prezint actul lecturării ca pe ceva ce ar putea răspunde unor curiozității de-ale lor și nu neapărat ca pe ceva obligatoriu. Îți amintești regulile jocului? Nimic obligatoriu. Doar curiozitate, dorința de a afla și de a cunoaște. Literatura ar trebui să poată să răspundă întrebărilor lor. Iar eu sunt acolo să-i ajut să-și formuleze întrebările. Cu adulții e diferit. Cartea se alege după numărul de pagini. E vorba de timp. Și înțeleg perfect. De aceea audiobook-urile sunt perfecte pentru adulți. Între cartea clasică și audiobook, eu aleg mereu varianta clasică. Chiar acum citesc Noi de Evgheni Zamiatin. Și dacă tot am trecut la ora de iarnă, deci mai mult timp pentru citit, amintesc trei titluri de cărți care mi-au plăcut tare mult, nu neapărat descoperite recent, și anume Vacile lui Stalin – Sofi Oksanen, Recviem pentru Est – Andrei Makine, Arta de a nu scrie un roman – Jerome K. Jerome și bonus – Simion Liftnicul. Roman cu îngeri și moldoveni al lui Petru Cimpoeșu. Un scurt citat din ultimul roman amintit apare și pe pagina de Instagram a Gramaticii de marți.

Ce urmează după TikTok și Instagram? Care este planul pentru „Gramatica de marți”?

Planul pentru „Gramatica de marți” este, în primul rând, să fie de folos urmăritorilor ei și de aceea va alege mereu acele direcții prin care să fie benefică urmăritorilor. În momentul de față, se pregătesc două proiecte interesante – zic eu. Dar cum încă sunt doar în faza de laborator, nu vreau să dezvălui prea multe.

Se tot spune că avem o gramatică grea și complicată. E adevărat ori ba?

General vorbind, gramatica limbii române nu este una ușoară, dar nici foarte grea. Eu cred că avem gramatica pe care o merităm . La modul cel mai serios, când vorbim despre limba română, trebuie să înțelegem statutul de limbă aparte. Vorbim despre o limbă care s-a format sub influențe latine și slave deopotrivă.

Ai un exercițiu de dicție preferat? Care?

Exercițiul meu de dicție preferat este: șase sași în șase saci. Mă amuză de fiecare dată când îl aud.

Ce înseamnă să fii profesor bun? Dar elev silitor?

Să fii un profesor bun – vorbesc acuma din perspectiva studentei care am fost –  înseamnă să te raportezi azi la elevul/studentul din fața ta ca la omul valoros și înțelept pe care îți dorești să-l întâlnești mâine și să ai abilitatea de a trezi și dezvolta în el acele lucruri de care are nevoie pentru mâine. Apoi, a fi elev silitor nu e suficient pentru reușita în viată. O viziune, un vis poate fi un motor extraordinar. Mai ales în contextul actual, când ne-am mutat cu toții în online. Cred cu tărie că cei care au visuri vor lucra la ele. Indiferent de modalitatea de transmitere a informației, cei cu visuri vor găsi calea într-acolo.

Open-mindedness înseamnă deschiderea minții

Școală fizică sau școală online? Este social-media un prieten, ori mai degrabă un dușman al elevilor? Ce pagini de Instagram interesante urmărești? Dă-le câteva ponturi și tinerilor în prag de examene. Dacă tot stau pe telefon, măcar să fie cu folos.

Atât școala fizică cât și cea online au avantajele și dezavantajele lor fiecare. Dar, în momentul de față, consider că nu avem resursele necesare pentru un învățământ exclusiv online, care să fie și eficient. Problema cu social-media este capacitatea elevului de a putea trasa o graniță între statutul de platformă consumatoare de timp și izvor de informații. Elevul nostru se poate trezi prins într-un spațiu al vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Odată granița trasată, obiectivele stabilite, evident, se poate trece la muncă. Pentru partea de literatură recomand revistele literare precum Dilema veche, România literară, Vatra, Familia și multe altele. Aici, doar citind câteva cronici și recenzii literare, elevul/studentul își poate îmbogăți vocabularul critic sau își poate contura o idee despre modul de argumentare a unui punct de vedere, de exemplu. Însă totul pornește de la stabilirea obiectivelor. Vrei să pierzi timpul sau să-l valorifici?

Cum arată pentru tine ora de gramatică ideală? Una la clasă. Firește.

Ora de gramatică ideală este ora în care profesorul explică utilitatea noțiunilor de gramatică. Pe nimeni, niciodată, nu va interesa definiția complementului direct sau recunoașterea acestuia într-o propoziție. Important este cum mă poate ajuta pe mine, ca elev/student, această informație și de ce am nevoie să-mi însușesc această informație.

Profesoara Dana Rogojan îți explică cu zâmbetul pe buze și o voce caldă toate legile gramaticii

Există ceva mai rău decât virgula între subiect și predicat?

O virgulă între subiect și predicat nu a ucis pe nimeni nicioadată. Însă lipsa uneia înainte de un substantiv în vocativ se prea poate să fi avut consecințe catastrofale: Haideți să mâncâm copii!

Ce înseamnă pentru tine „România educată”?

„România educată” este un proiect. Și atât.

Spune-mi trei cuvinte care-ți plac, două reguli importante de urmat (nu neapărat de gramatică) și un citat fain. 

Trei cuvinte care îmi plac: miez, verde, copilărie.

 Două reguli importante de urmat: Crede și bucură-te. În tăcere.

Un citat superb: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o o aramă sunătoare și un chimval zângănitor”.

Dragi cititori și în online urmăritări, pagina „Gramatica de marți” vă așteaptă aici cu cele mai faine cuvinte și noțiuni bine explicate. Pe pagina Danei Rogojan și Elizei Sacaciu cazurile nu aduc necazuri. Urmăriți-le!

Fotografii: prin Dana Rogojan și Unsplash

Citiți și:

Româna Ioana Lovin le predă galezilor engleză academică

Minodora Lipcanu, profa cool de astronomie pasionată de kyudo și caligrafie

Cum arată și ce face profesorul care schimbă vieți 

Amintiri din viitor. Tu știi ce meserie o să aibă copilul tău?

Poveste de seară: Încântat, Madam Plictiseală! 

Monica Bâșu despre homeschooling și buna educație a fiicei sale

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *