Stabilirea interviului cu Daniel Rădulescu a fost spontană. Ne-am întâlnit în ultima zi a expoziției sale, WELDING-EMOTIONS, de la Galeria The Kube și peste cinci zile povesteam la o cafea. Așadar, urmează povestea artistului Daniel Rădulescu, în momente și schițe. De la benzi desenate, la caricaturi și grafică 3D. De la schițe în creion, la sculpturi din metal și sudură.
Benzi desenate
Daniel Rădulescu desenează de la 3 ani. Acum are 26 și face ce-i place de vreun sfert de veac. Își amintește că-și exersa talentul, cu pixul, pe biletele de loterie. “Cine este Daniel Rădulescu? E un tip obsedat de desen de când era mic. Asta făceam mereu! Primul meu desen e la mine în atelier și e pus într-o ramă făcută de bunicul meu, care a fost tâmplar. Cred că e cel mai prețios lucru pe care îl am”.
Desenul lui Daniel de la 3 ani are un loc special în atelier
După ce a epuizat biletele necâștigătoare la 6 din 49, pe la vreo 7 ani, Daniel a trecut la caiete și a început să creioneze benzi desenate. Inventa personaje, replici și schița povești cu supereroi. A strâs teacuri întregi de “reviste” și asta visa să facă. Benzi desenate. “Eram fascinat! Inventam supereroi și le dădeam tot felul de puteri. Când faci benzi desenate imaginația nu are limite și ești un mic Dumnezeu. Personajul pe care l-a iubit sora mea e bătrânul Ghiocel”.
Daniel Rădulescu, schițe
Caricaturi
Prin școala generală, Daniel Rădulescu uită de benzile desenate și ajunge celebru printre colegi grație caricaturilor. “Nu-mi ieșeau extraordinar. Știu că-mi plăcea Popa Tatu și voiam să ajung ca el. Le făceam din cap, nu aveam nevoie să văd modelul în fața mea ca să-l desenez. Imaginația e cel mai bun prieten al meu.”
Desen grafic, peniță, tuș
Daniel Rădulescu a urmat Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” din Brașov, secția Desen grafic, peniță, tuș. Tot în liceu descoperă lutul și prinde drag de compozițiile cu personaje. Recunoaște însă, că, deși sunt utile și obligatorii în studiul artei, natura statică și portretul îl plictiseau. “Mie îmi plac oamenii. Așa că în toate lucrările mele abordez omul”.
La numai 26 de ani, artistul Daniel Rădulescu are un portofoliu impresionant
Grafica 3D
De la 14 ani intră în viața lui Daniel grafica 3D. A fost dragoste la prima vedere și a rămas până astăzi. “Am împrmutat soft-ul de la un verișor. Nu știam nimic despre grafica 3D și am învățat totul singur. Era cât pe ce să nu iau Capacitatea din cauza asta”.
Grafica 3D l-a făcut pe Daniel să vină la București și să se angajeze. “Nu plouă cu creioane din cer!” Își dorea să-și ajute mama și independență financiară, iar primul lui job a fost cel mai fain pe care l-a avut. “Aveam un CV impresionant pentru vârsta mea, 18 ani. Așa că m-au angajat pe loc. Modelam personaje pentru jocurile video. A fost cel mai grozav job! Mi-au plăcut foarte mult colegii și liderul. Era programator, grafician și un artist foarte bun”.
T.I.M.E, grafică 3D made by Daniel Rădulescu
Cât a muncit aici, zilnic, ajungea primul și pleca ultimul. Și pentru că a ars etape și nu mai avea ceva nou de învățat, după numai 7 luni a plecat la o firmă italiană care producea reclame. Grafica 3D e un domeniul pe care îl stăpânește foarte bine și încă acceptă proiecte tocmai pentru că îi place enorm. Ce nu mai face azi? Nu mai joacă jocuri video. Timpul lui e mult prea prețios ca să-l irosească în fața calculatorului pentru entertainment: “Sunt foarte strict cu timpul meu, sunt organizat și perfecționist. Când muncesc am senzația că nu mă atinge nimic, nici măcar nu mă îmbolnăvesc.” Daniel Rădulescu a lucrat vreo patru luni la sculpturile care au fost expuse, în februarie, la Galeria The Kube.
Train, grafică 3D made by Daniel Rădulescu
Dezvoltare personală
Deși aparent n-are legătură cu viața de artist, a existat un moment în care Daniel Rădulescu a investit într-o franciză multilevel marketing. Începuse să meargă la cursuri și evenimente de dezvoltare personală iar business-ul, deși a eșuat la scurt timp, l-a ajutat să cunoască foarte mulți oameni.
“Aveam 20 de ani și știam cât de important e networking-ul. Primul curs la care am fost era susținut de Liviu Păsat. Am avut mult de învățat și de la Lorand Soares Szasz, un antreprenor de mare succes, din Cluj.”
Așa a ajuns Daniel Rădulescu să se cunoască mai bine și să afle cum să-și vândă talentul. Însă până să colaboreze cu zeci de firme și companii importante a trimis sute de mail-uri și a adunat atât de multe cărți de vizită c-ar putea tapeta cu ele un perete întreg.
Lui Daniel Rădulescu îi place să lucreze în lut și metal
Fotografie, film și publicitate
În CV-ul detaliat al artistului Daniel Rădulescu se mai regăsesc 2-3 joburi de necesitate. “Am încercat să supraviețuiesc singur, să găsesc proiecte. Nu mi-a ieșit. Am dat-o în bară și m-am angajat fotograf la o firmă care făcea casting de film. A fost interesant dar la scurt timp m-au concediat, a fost a doua concediere. Prima dată m-au dat afară pe motiv că nu am imaginație, recunosc, m-am simțit mai bine abia după ce am aflat că și Walt Disney în tinerețe a fost dat afară din același motiv”.
Când l-am întrebat pe Daniel dacă un artist are nevoie de bani mi-a răspuns așa: “Nu plouă cu creioane din cer!”
S-a întors la grafica 3D și la un loc de muncă stresant. A urmat o perioadă grea, doi ani în care abia a supraviețuit financiar și locuia într-un demisol. Însă a continuat să lupte: “Mereu am avut o atitudine pozitivă și am fost recunoscător. M-am considerat norocos că văd, aud, am două mâini și două picioare. Din moment ce ești sănătos și ai abilități să faci un lucru nu ai nici un motiv să te plângi”.
Daniel și-a învins temerile, a decis să-și dea demisia și să facă numai ce-i place. S-a reapucat să deseneze și-a organizat primul lui atelier de grafică pentru copii. Investiția în dezvoltarea personală a continuat și-a început să dea rezultate. Iar o colaborare cu Primăria Capitalei este feedback-ul de care are nevoie să-și continue drumul. “Mă concentrez doar pe ce-mi place. Și dacă îmi place, excelez.”
Lui Daniel îi plac proiectele care îl provoacă să scoată tot ce-i mai bun din el
Sculptură
Daniel Rădulescu a studiat Sculptură la Universitatea Națională de Arte din București (UNARTE) iar de câțiva ani schițele lui au început să prindă viață și nume: “Capul meu bubuie de idei. Pe unele le notez, pe altele le uit. Pot să stau și luni de zile la un proiect”.
“Eu nu cred în talent. Cred în muncă excesivă și că trebuie să-ți înțelegi pasiunea și să crezi în ea. Dacă mâine aș avea în cont un milion de euro, nu doar că n-aș renunța să fac ce-mi place, ci aș face totul la un nivel mai înalt”. Așa sună moto-ul lui Daniel Rădulescu, moto pe care-l respectă cu sfințenie. Iar când este în atelier, spațiu pe care-l împart cu garderoba unui teatru, nimeni și nimic nu-l deranjează. Muncește însă precaut. Este atent la mâinile și degetele lui și îmi spune că în atelier nu trebuie să curgă sânge, doar sudoare.
Atelierul este locul unde Daniel muncește ore, zile și luni întregi la un proiect
“Muncesc excesiv. Nu cred că m-am plictisit niciodată. Pur și simplu nu am abilitatea de a mă plictisi. Până și în București sunt multe de văzut. Am o listă cu 58 de muzee și case memoriale. Cum să te plictisești? Sau poți să ieși și să vezi arhitectura. Îmi place să citesc iar cartea mea preferată este Arta de a vinde artă – povestea celui mai spectaculos dealer de artă al tuturor timpurilor“.
Deși i-ar plăcea să călătorească mai des, Daniel nu-și ia niciodată vacanță. Sunt 3-4 zile de pauză după o expoziție și începe din nou lucrul
Și în timpul interviului, și în articol, eu l-am numit pe Daniel Rădulescu artist, dar să știți că el nu se consideră unul: “Artist esti pe la vreo 70 de ani. Dupa o viață de munca”.
Daniel, care este următorul moment?
“Simt că trebuie să trag mai tare ca niciodată și să eclipsez tot ce-am făcut!”
Pe Daniel Rădulescu îl găsiți pe www.danielradulescu.ro și îi puteți admira lucrările și afla noutăți AICI, pe pagina lui de Facebook.
Fotografii: prin Daniel Rădulescu
Be good! Share the art!
