Barcelona e o casă mare cu milioane de oaspeți. „Stăpânul” Antoni Gaudi îți face vizita memorabilă. Mulți spun despre el că e nebun, geniu sau magician, ori îl numesc “arhitectul lui Dumezeu”, alții îl vor sfânt. Și toți au dreptate. În capitala catalană sunt multe unghiuri de cercetat și locuri amplasate în pătrate perfecte. Iar „desenele” lui Gaudi domină: mozaicuri colorate, balcoane din fier forjat, îmbinări de piatră, clădiri mișcătoare.
Am descoperit basilica (Sagrada Familia a fost numită astfel în 2010 de Papa Benedict al XVI-lea) cu pași mici și ochi de vultur. Aici, sunt multe lecții de geometrie, însă când arhitectul este Gaudi n-ai nevoie de riglă: privești, urci, cobori, te ascunzi într-un colț și cauți simboluri. Pe cele două fațade terminate (fațada Patimilor și fațada Nașterii), în tavan, pe turnurile înalte sau pe ușile mari, din bronz, pline de cuvinte cheie, în relief. Sunt texte evanghelice și 8.500 de semne în total.
Sagrada Familia, matematică și artă
Intrarea se face prin fațada Patimilor. Aici, „amintindu-ne de toate câte s-au făcut pentru noi, de trădare, de cruce, de mormânt”, sunt reprezentate chinurile Mântuitorului. Pentru cei preaînvățați, lângă sărutul lui Iuda se află un careu hipermagic cu cifre. Indiferent cum calculezi – linii, diagonale, coloane – rezultatul este același: 33. Vârsta la care a murit Isus. Sunt posibile 310 combinații! Pentru cine se încumetă, succes! Mai multe informații despre pătratul magic găsiți aici.
“Fațada patimilor se oprește însă la răstignirea și îngroparea lui Isus, Învierea nu este reprezentată. Trebuie să intri în Biserica să crezi în Ea, la asta s-a gândit Gaudi…”, Jordi Bonet, architect Sagrada Familia.
“Originalitatea este întoarcerea la origine”, Antoni Gaudi
Așadar, originea tuturor lucrurilor se află în natura făcută de Dumnezeu, spune Gaudi. Credincios și iubitor al naturii, arhitectul catalan a evitat să folosească formele artificiale precum arcul de cerc sau cadrilaterul. Însă nimic nu este improvizat, totul este calculat milimetric. “E o combinație de frumusețe și eficiență structurală”, notează National Geographic. Pe fațada Nașterii, singura pe care a terminat-o celebrul arhitect înainte să moară, crește un copac al vieții. Aici, este redată în piatră povestea Crăciunului cu îngeri în 4 zări, porumbei, fructe (portocale, struguri, fructe de pădure…), legume (porumb).
“Nimic nu este artă, dacă nu vine din natură”, Antoni Gaudi
Arhitectura organică se regăsește și în interior. Coloanele înalte, tavanul, vitraliile prin care trece lumina îți dau senzația că ești într-o pădure. Cele mai multe catedrale sunt întunecate, nu e și cazul Sagrada Familia, plină de soare.
Dincolo de frumusețea artei, se respectă proporțiile, spun arhitecții care și-au petrecut ani de zile „măsurându-l” pe Gaudi: “Era ca un echilibrist pe o punte între artă și știință. A înțeles că natura este construită de legi matematice și că, ceea ce are o structură puternică este mai ușor, mai eficient și cu siguranță mult mai frumos”, profesorul român de inginerie mecanică Adrian Bejan, la Duke University, Statele Unite, citat de National Geographic.
Un secol și jumătate de șantier la Sagrada Familia
“Clientul meu nu se grăbește”, obișnuia să spună Gaudi. Când va fi gata Sagrada Familia, numai Dumnezeu știe. Însă arhitecții dau termen 10-15 ani. Atunci, opera lui Gaudi va fi cea mai mare biserică din lume. Va avea 18 turnuri: 12 dedicate apostolilor, 4 evangheliștilor, unul lui Isus (cel mai înalt, 170 de metri) și unul Fecioarei Maria (al doilea ca înălțime). Acum, sunt gata doar 8 turnuri.
Construcția a început în 1882 și este foarte posibil să fie terminată în 2026, la 100 de ani de la moartea arhitectului (Gaudi s-a născut în 1852). 41 de ani a muncit Gaudi la Sagrada Familia, după moartea lui i-au urmat 6 arhitecți. Munca lor e însă mult mai ușoară grație informaticii: “Dacă în trecut aveai nevoie de o lună pentru a tăia piatra, granitul, acum, cu ajutorul caluculatorului, poți face asta într-o singură noapte”, a spus într-un interviu arhitectul basilicii Sagrada Familia, Jordi Bonet.
Parcul Guell, arhitectură în natură
Arhitectul e tot Gaudi, însă Parcul Guell e din altă poveste. Nici nu știi unde să mergi prima dată sau mai bine zis să stai, și să admiri. Cum am ajuns în parc, printr-o intrare laterală, prima oprire a fost la banca plină de mozaicuri ce șerpuiește marginea unei esplanade. Am luat loc într-o“ceșcuță” și am privit Mediterana, Barcelona…
Din nou frumusețe, ingeniozitate și matematică. Datorită buclelor, banca este de două ori mai încăpătoare decât dacă ar fi fost rectilinie. Are o lungime de 86 de metri, pot să stea sute de oameni și este acoperită cu mozaicuri de toate formele. Sunt colaje cu motive florale, cu animale marine… Arhitectura și decorațiile sunt pline de simboluri: alchimie, franc-masonerie, mitologie, medicină, ocultism. Gaudi a folosit bucățele de ceramică, sticlă și chiar veselă ca să decoreze băncuțele. Aceste mici fragmente se numesc “trencadis”.
Forma aleilor și viaductelor este tot în valuri.
“Nu există linii drepte sau colțuri ascuțite în natură. Prin urmare, clădirile nu trebuie să aibă nici linii drepte, nici colțuri ascuțite”, Antoni Gaudi.
Dacă urci sus-sus, printre cactuși și vegetație exotică, până la Cruce, ai Barcelona la picioare. În drumul până în vârf, am ascultat și muzica unei harpe.
După ce am admirat priveliștea din vârful Muntelui Pleșuv, ne-am întors. La capătul băncii, de o parte și de cealaltă, sunt scari care te duc într-un spațiu impozant, templul soarelui și lunii, cu 84 de coloane care susțin esplanada. Am coborât lângă două case colorate, ca de turtă dulce, în formă de ciupercuțe. Aici, la intrarea în parc e cea mai mare aglomerație. Mai ales în jurul fântânii în formă de salamandră, plină de mozaicuri multicolore.
Parcul Guell, în cifre
Parcul colonie se întindea pe15 hectare care au fost împărțite în 60 de triunghiuri egale, fiecare cu o suprafață de 1.400 de metri pătrați. În mijlocul fiecărei proprietăți, trebuia să fie o casă cu grădină. S-au construit doar două, cea în care a locuit Gaudi, și cea a avocatului Trias. E o casă albă, sus, pe o colină. Cine îndrăzea să taie un copac, fie el și proprietarul, plătea o amendă usturătoare: 50 de pestas, echivalentul a 11 zile de muncă! Ce vremuri!
Parcul Guell se află în Patrimoniul Mondial Unesco din 1984.
Poveștile despre Gaudi și Barcelona sunt nesfârșite. Cine vrea să afle mai multe trebuie să vadă orașul și să citească. S-a scris și calculat mult despre geometria arhitectului catalan. Ce v-am povestit eu e doar un fragment din mozaicul Antoni Gaudi. Și nu uitați, “tot ceea ce a creat omul este deja în marea carte a naturii!”, Antoni Gaudi.
Surse: Sagrada Familia, Wikipedia, National Geographic, Despre geometria lui Gaudi, Interviu Jordi Bonet
Fotografii: Unsplash
Share is good! Do good!
