Pe Andra o cunosc din clasa a IX-a. Am fost colege de liceu 4 ani și de bancă un trimestru. Ne-am reîntâlnit anul trecut, când, și una și alta, renunțaserăm la job-uri în “căutarea fericirii”. Din seria poveștilor “ce-am făcut în ultimii 10 ani”, aveam să descopăr că Andra… pictează. Chiar dacă nu-i cunoșteam talentul la desen nu m-a mirat deloc.
Mi-a spus pe nerăsuflate cum a fost la prima expoziție și cât de neașteptat s-a petrecut totul: “A fost o experianță unică pentru mine. Am fost atât de emoționată! S-a ținut în orașul în care m-am născut, Piatra-Neamț, am avut lângă mine familia. Pe atunci experimentam arta mixtă. Fotografie cu pictură, eu fiind și modelul și fotograful și pictorul”.
Apoi, Andra mi-a făcut cunoștință cu fetele. Portrete minunate pictate de Andra pe pânză sau pandantive. Și nu întâmplător, nu demult, împreună cu goinfashion.ro le-am scos în lume la un eveniment “Chef on stilettos”.
Cine sunt fetele ochioase?
“Fetele pe care le pictez sunt personaje din basmele pe care mi le citeau bunicii in copilarie. Vezi tu… totul se leagă de perioada în care eram copil (conștient sau nu). Am avut o copilărie fericită alături de o familie fericită. Parca tot ce fac în viață are legatură cu acea perioadă. Mă întreabă lumea de ce personajele mele sunt triste. Ele nu sunt triste, ele sunt nostalgice, ele au trăiri, emoții , neliniști, curiozități iar toate acestea se reflectă unde în altă parte decât în ochii lor mari. Le iubesc pe fiecare în parte și fiecare dintre ele are o poveste de spus”, mărturisește Andra.
Dar să ne întoarcem la povestea inspirațională a Andrei și la cum s-a decis să-și umeze pasiunea. “După mulți, mulți ani, după ce am terminat o facultate de jurnalism și am lucrat vreo câțiva ani buni în publicitate, mi-am dat seama că de fapt nu fac ce îmi doresc, că de fapt nu sunt fericită și satisfacută de jobul meu, că de fapt în fiecare zi mă simțeam prizonieră într-o lume din care eu nu voiam să fac parte. Mereu am luat în serios pictura! A fost și va rămâne prima mea dragoste, pe care, din păcate am lăsat-o să doarmă în acești ani în care am încercat să intru în „rândul lumii”. Am readus-o la lumină acum vreo 3 ani când am demisionat și m-am decis să colorez de acum încolo”.
În noua lume colorată a Andrei nu i-au fost aproape numai cei dragi din familie, ci și artistul și un vechi prieten, Laurențiu Dimișcă: “Întotdeauna a fost un sprijin moral pentru mine. El este si fondatorul Outsider Art în România. M-a încurajat să merg mai departe cu acest talent nativ, să am încredere în ceea ce fac pentru că voi face din ce în ce mai bine. A avut dreptate. A fost mai bine, a fost din ce în ce mai bine. Lucrările mele au început să fie apreciate din ce în ce mai mult. Una dintre ele, care este și lucrarea mea de suflet, intitulată „Josephine”, a participat la Expoziția Licitației de artă Grimberg de anul acesta. Sper ca pe viitor să colaboram mai mult, mai bine și mai frumos!”
„Josephine”
“Desenam pâinițe pe hârtie pergament”
Până să o picteze pe „Josephine”, micuța Andra desena de zor… franzele: “Desigur ca îmi amintesc primul meu desen! Deși asta se întâmpla cu mulți ani în urmă (să fi avut pe atunci 5 ani). Eram la bunici în vacanță și desenam pe foi de pergament așa zisele “pâinițe”,care sunt de fapt franzelele. Toata ziua stăteam și desenam aceste “pâinițe”. Bunicii mei la un moment dat chiar se întrebau (mi-au zis ulterior) dacă nu cumva nepoata lor a luat-o ușor razna”, se amuză talentata artistă.
Am întrebat-o ce îi place să picteze și mi-a răspuns într-o propoziție: “Aș zice că îmi place să pictez, punct”. Mi-a spus însă mult mai multe despre inspirație: “Mă inspiră cam tot ce mă înconjoară, fiecare dimineață și fiecare seară din existența mea. Mă inspiră viața în general și frumosul pe care încerc să îl văd chiar și acolo unde zici că nu ar exista de fapt. Mă inspiră oamenii din jurul meu, mă inspiră cerul, mă inspiră o melodie sau o toamnă târzie. Iar personajele din cărți și filme mereu au fost pentru mine o provocare în a mi le imagina cât mai în detaliu, fiecare poveste a lor (personajelor, actorilor) poate fi o altă poveste de a mea. Culoarea preferata este albastrul. De ce ? Pentru că mă liniștește, mă binedispune, mă face să iubesc, mă lasă să îl privesc atunci când colorează cerul”.
Cine se trezește de dimineață pictează!
Povestea Andrei Margină se scrie adesea în creion, în fiecare dimineață, cu fiecare tablou și personaj.“Eu sunt o persoană matinală și îmi place să îmi încep ziua făcând ce îmi place mai mult deci să pictez. Dimineața am cel mai mult spor, de preferat în singurătate și la mine acasă. Îmi place să ascult muzică, de cele mai multe ori pian, dar nu numai, muzică clasică în general și așa trec orele în fața pânzei care va deveni următorul meu tablou.”
Pe Andra și lucrările ei minunate le găsiți aici pe pagina de Facebook Andra Margină.
Fotografii: prin Andra Margină
Share NOW!
