Zilele trecute mă lăudam pe Facebook că am fost invitată la cel mai dulce eveniment, unde am gustat pe săturate tot ce-i mai bun de la albine: faguri, căpăceală, miere de salcâm, miere de fâneață, ori miere de mană. “Vinovată” de răsfățul paradisiac la care am participat e Andreea Emilian, fondatoarea STROP Beauty. Încă de la lansarea hub-ului și salonului de înfrumusețare, astă vară, Andreea ne-a promis o degustare marca STROP de miere și uite că s-a întâmplat chiar mai mult decât atât – în ajun de Arhangheli, au fost povești și un atelier despre “Puritatea naturii și redescoperirea valorilor românești pentru binele interior”. Tema sună poate “complicat” pentru vremurile pe care le trăim, însă ascunde lucruri cât se poate de firești, simple și cu bun gust – cam cum e pâinea cu unt și miere într-o dimineață de duminică. 🍯
Meseria cea mai dulce
Până să gustăm nectarul, apicultorul Dragoș Pâslaru ne-a povestit despre STROP de miere și cam cât de frumoasă-i meseria care-l bucură în fiecare zi. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară și, pe lângă apicultor, se mai recomandă și susținător al Mierii vii (mierea vie este mierea în starea sa naturală, “mierea la prima mână”, așa cum este ea extrasă din stup, fără a se interveni ulterior asupra compoziției). Dragoș are stupine într-o zonă total nepoluată și la 15 km de cel mai apropiat drum județean, în cătunul Chiliile, din județul Buzău. Mândru și recunoscător pentru ceea ce are, a venit la București cu ramele de faguri după el, cum îl vedeți în fotografia de mai jos. Pasiunea pentru albine aș spune că e genetică. Bunicul său s-a apucat de apicultură în anii ’50, tatăl în anii ’80 și niciunul nu au folosit antibiotice. Au lăsat mierea pură. Așa cum face și el azi, în timpuri când nu-i deloc ușor să fii prietenos cu mediul înconjurător. Domnul Pâslaru are acum în grijă vreo 70 de familii de albine, dar a început cu doi stupi și, pentru că a înțeles bine ce face, a trecut direct la 17 în numai doi ani!
“Prima mea miere a fost mierea de floarea soarelui. Te chemi stupar abia după ce scoți miere de la o familie și o treci peste iarnă. E foarte greu când urci stupii pe deal, la pastorală. Greu e și la extras fagurii, e multă muncă brută. Dar sunt altfel de când cresc albine. Nu îmi puteam imagina vreodată că aș putea să mă dedic total, că o să-mi schimbe viața”.
Și uite așa, familia Pâslaru a început să-și facă vacanțele în funcție de albine. Dragoș se gândește întâi ce are de făcut în stupină și apoi la concedii, cu toate că și job-ul printre faguri îl relaxează.
“M-a atras liniștea, e multă liniște, cu toate că e și foarte multă muncă fizică. Apicultura ar fi ceva nemaipomenit ca relaxare. Însă pasiunea e totul. Îți trebuie multă dragoste ca să crești albine. Dacă nu le iubești și nu înțelegi ce fac ele acolo, n-are rost să-ți pierzi timpul și nici nu prea ai rezultate”, crede el.
Frumusețea meseriei de apicultor are un capitol consistent de lecții de viață, pe care le înțelegi abia după ce studiezi lucrătoarele. Albina e foarte vigilentă, culege picătură cu picătură fiecare strop de rouă din toate florile, o organizează și o prelucrează, îi adaugă niște enzime acestui nectar până ajunge la consistența mierii. O ține în gușă și dă din aripi să evapore apa. Când o depozitează în celule, are un gust de apă un pic dulcică. Gustul final al mierii depinde de puterea familiei de albine. 🐝
“Mă impresionează cât de bine sunt organizate (peste orice societate omenească) – matca face ce vor albinele și nu invers. Ea e un lucrător al poporului iar când începe împerecherea, în stup rămâne cea mai puternică matcă. E un criteriu natural de selecție. De la albină am avea de învățat organizarea, educația și munca în echipă. Sunt foarte riguroase, disciplinate. Se unesc 10-20 și mor pentru a apăra stupul. Am avut o situație în care un stup a luat foc și săreau fără ezitare cu corpurile lor pe jar să salveze colonia”.
Beneficiile mierii vii
Termenul de miere vie este utilizat atunci când se vorbește despre miere în starea sa naturală, “mierea la prima mână” așa cum este ea extrasă din stup, fără a se interveni ulterior asupra compoziției. Este mierea brută neprocesată prin pasteurizare. Mierea brută poate conține mici particule de polen și ceară și este unul dintre cele mai pure sortimente de hrană care pot fi consumate ca atare. Este mierea aflată în starea sa naturală, nemodificată termic și chimic, care cristalizează în timp și care în zilele noastre nu se mai găsește decât la apicultori. 🍯
Dragoș Pâslaru ne-a asigurat că STROP de miere este o miere naturală, nemodificată chimic și termic, o miere adevărată, care poate fi folosită cu încredere în tratamentul diferitelor afecțiuni și care are proprietăți de adevărat medicament.
E foarte important locul de unde culege albina polenul. Poluarea, dar și folosirea intensivă a pesticidelor dăunează profund calității miere. Ajung în produs, în miere, apoi pe masa noastră și în organism. Românii nu sunt deloc informați cu privire la apicultură și miere. Publicul larg nu cunoaște foarte bine beneficiile extraordinare ale mierii brute/vii și este descurajat de prețul un pic mai mare. Mierea vie, mierea curată STROP de miere, e foarte bună pentru imunitate, antibactericid, conține nutrienți, vitamine și enzime. Iar propolisul e foarte bun cicatrizant.
“Am clienți care cumpără doar de la mine și nu vor decât miere de munte. Mierea de munte este diferită, are aceeași puritate ca mierea de fâneață. Am făcut miere de salcâm la câmp, am extras-o, apoi am făcut miere de salcâm la Chiliile. Mierea de la câmp însă o dau înapoi albinelor, nu o consum eu”.
Dragoș Pâslaru are miere de salcâm, de fâneață, iar anul acesta a obținut – în premieră – miere de mană. O miere de natură biologică, produsă din secrețiile pomilor (stejar, pin) sau dintr-o rășină pe care o secretă albina. Ori pomul e parazitat de o afilă și secretă această rășină. E singura miere cu cele mai multe substanțe minerale. Este foarte bun antibiotic. Are efectul cel mai puternic dintre toate tipurile de miere.
Borcanele cu STROP de miere le găsiți AICI, la STROP de Beauty, din cartierul bucureștean Cotroceni și poate fi cel mai dulce și sănătos cadou de Crăciun. Iar dacă tot ajungeți acolo pentru miere, programați-vă la un răsfăț cu plante românești și miere, o combinație binefăcătoare pe care o găsim în măștile cosmetice Careless Beauty. O să vă îndrăgostiți! Sunt tratamente pentru suflet, nu doar pentru ten.
Să știți că la atelierul moderat de Oana Bulzan, redactor șef Kudika.ro, au povestit tot despre miere și tare frumos Oana Cristina Tănase – simbol al proiectului La Blouse Roumanie, Cătălin Stoian – etnolog, Dr. Maria Caba – Medic cercetător științific gradul III, Institutul de Medicină Alternativă și Homeopatie București, Adina Oancea – co-fondator Careless Beauty și Iulia Victoria Neagoe – artizan parfumier, fondatoarea Luviane Atelier de Parfumerie. La fel de bune ca mierea au fost și deserturile pregătite chiar de Anca Ene, estetician la STROP Beauty. Ciocolata de casă cu alune și mini-prăjiturile cu miere au fost delicioase!
Cum recunoaștem mierea de calitate? 🍯 Ei bine, am descoperit răspunsul la întrebare în mapa de presă pe care am primit-o la evenimentul despre care v-am povestit. Așa că dau mai departe sfaturile pe care ni le oferă Vasile Andrițoiu, Lector al Asociației Naționale pentru Terapii Complementare din România. Sunt foarte utile, mai ales că mierea e un produs ușor de falsificat.
🐝 Cel mai sigur indiciu al calității mierii este gramajul. O sticlă de un litru ar trebui să aibă 1,450 kg miere. Cam asta e densitatea mierii faţă de apă. Apoi este gustul, dar gustul mai poate înşela. Există mieri drese cu zahăr fiert cu plante, din care lipseşte polenul.
🍯 Urmele de polen din miere sunt un indicator categoric al plantelor din care provine mierea, dar numai specialiştii cu aparatele lor pot depista dacă mierea e falsificată.
🐝 Important de ştiut, mierea cristalizează. Dacă sunt cristale mari, ca sarea grunjoasă, mierea e bună, dar a avut cam prea multă apă, deci albinele n-au mutat-o de suficiente ori din celulă în celulă, prin urmare nu i-au adăugat suficiente enzime. Mierile bine vânturate sunt mai onctuoase, au cristale mai mici, mai finuţe.
🍯 Nu ar trebui cumpărată mierea care stă pe tarabe în soare. Aceea are cu 40% mai puţine calităţi. Mierea este creată de albine la întuneric, ea nu trebuie expusă luminii solare, ci doar la lumina încăperii şi la o temperatură constantă, ce nu depăşeşte sub nici o formă 40 de grade.
🐝 Unii stupari ştiu că oamenii se feresc de mierea zaharisită, fiindcă suspectează că e făcută cu zahăr. Nimic mai fals. Totusi, ca să-şi vândă mai bine marfa, ei o fierb la 90 de grade, ca să nu mai cristalizeze. Ca gust, devine un pic mai bună, dar pierde enorm în calitate. La acea temperatură toate enzimele sunt distruse, mierea rămâne doar un zahăr lichid. De aceea, mierea nu se pune nici în ceaiul fierbinte. Toate mierile bune zaharisesc după câteva luni, deci dacă vreţi să fiţi sigur că luaţi o miere naturală, cumpăraţi una zaharisită.
🍯 O altă metodă de a testa mierea este întoarcerea borcanului cu fundul în sus. Înăuntru trebuie să se creeze o bulă de aer în formă de pară. Dacă bula urcă repede spre fundul borcanului înseamnă că este o miere cu multă apă în ea, deci nevânturată suficient. Bula trebuie să urce lent, ceea ce arată că mierea este coaptă, maturată, bună de consum şi vânturată natural de către albine, deci culeasă când fagurii au fost căpăciţi pe trei sferturi. Uneori stuparii, pentru a grăbi producţia, recoltează mierea înainte să fie căpăcită şi o scot la soare în butoaie să mai evapore din apă, pentru a elibera fagurii mai repede, pentru o nouă miere. Mierea obţinută astfel este mai lichidă şi foarte săracă în enzime.
Fotografii: prin Strop Beauty
Like and share love like it’s honey moon!
